Sari la conținut
megapromotingHai să discutăm
Produse sesizari.md

Platformă civică Platformă publică

O problemă din oraș, descrisă ca să poată fi urmărită.

sesizari.md organizează sesizările despre spațiul public: loc, categorie, descriere și materiale relevante. Platforma pune accent pe documentare, moderare și protejarea datelor înainte de publicare.

Pagina de start sesizari.md: titlul „Semnalezi o problemă din spațiul public”, nota că fețele și plăcuțele de înmatriculare sunt acoperite înainte de publicare, și butonul de raportare
sesizari.md · nota despre anonimizare stă în hero, nu în subsol

sesizari.md

De la informație la lucru făcut.

01

Documentare

Utilizatorul descrie situația și locul, cu informațiile necesare pentru înțelegerea ei.

02

Verificare

Materialele trec prin pașii de moderare și protejare a datelor personale.

03

Urmărire

Dosarul și actualizările sale păstrează contextul sesizării.

Unde devine util.

Spațiu public

Deșeuri, infrastructură, accesibilitate și alte situații organizate pe categorii.

Documentare civică

Informații structurate, ușor de revăzut și completat.

Transparență

O arhivă publică a dosarelor aprobate, cu limite pentru informația publicată.

O sesizare publicată nu înseamnă automat o încălcare confirmată sau o problemă rezolvată. Stadiul fiecărui dosar se consultă în platformă.

sesizari.md în detaliu

Ce poți face cu acest proiect.

O sesizare devine utilă abia când poate fi citită de un funcționar în termenul lui legal. sesizari.md ia o poză, un loc și o descriere și le transformă într-un dosar cu un scor de completitudine, o categorie, o autoritate competentă și un text de petiție — apoi urmărește termenul de 30 de zile.

Diferența față de ce a existat înainte în Moldova este ce nu se publică. Numărul de înmatriculare pleacă în dosarul intern către autoritate și nu apare niciodată public. Poziția publică e rotunjită. Nicio fotografie nu ajunge pe site fără o estompare aprobată de un om. Regulile astea nu sunt promisiuni de politică: sunt constrângeri în baza de date și în antetul de securitate al site-ului, verificabile de oricine.

01

Un dosar, nu un formular

Cinci categorii — parcare ilegală, vehicule abandonate, deșeuri, publicitate stradală neautorizată, vandalism — cu un catalog de 110 tipuri concrete de fapte în spate, fiecare cu articolul legal indicat orientativ. Un dosar poate conține până la zece obiecte (de exemplu zece mașini într-o curte) și până la 33 de fotografii. Zece nu e o cifră aleasă la întâmplare: peste atât, dosarul nu mai poate fi citit de un om în treizeci de zile.

02

Scor de completitudine, cu explicații

Fiecare dosar primește un scor între 0 și 100 din șapte criterii: fotografii, locație confirmată, dată și oră, descriere de cel puțin 40 de caractere, context, un element de identificare și riscul de date personale. Peste 90 e „foarte bună”, peste 70 „bună”, peste 50 „slabă”, sub — „nu recomandăm trimiterea”. Lipsurile se arată ca propoziții concrete, nu ca un procent.

03

Două piste, alese de cetățean

Informare anonimă este pista implicită și rămâne implicită: platforma nu are voie să facă din identificare calea ușoară. Petiția semnată e a doua pistă — cetățeanul se identifică față de autoritate, și abia atunci curge termenul de 30 de zile din articolul 76 al Codului administrativ. Petițiile anonime nu se examinează, iar platforma spune asta în loc să lase iluzia contrară.

04

Moderare cu poartă închisă implicit

Nimic nu se publică fără confirmare umană. Fotografia brută rămâne probă privată; publică ajunge doar o derivată redactată, cu regiunile aplicate, proveniența păstrată și aprobarea explicită a moderatorului — iar cel care redactează nu e cel care aprobă. Dacă media devine nesigură, dosarul se retrage din public automat.

05

Termenul, urmărit fără cron

Cele 30 de zile din articolul 60 alineatul (1) al Codului administrativ se calculează la citire, din data trimiterii, deci nu există un flag care să rămână în urmă. Coada de moderare avertizează din ziua 25, ca cineva să poată insista înainte ca termenul să treacă.

06

Un semnal de încredere pentru moderator

Fiecare dosar primește un scor de încredere din nouă semnale: identitate, vechimea contului, istoricul raportorului, confirmări pe teren, dovada foto, ora din EXIF, locația, imagine duplicat și depuneri în rafală. Pornește de la 50 — „nu știm nimic”. Bandă joasă nu înseamnă respins, înseamnă „uită-te tu primul”: coada se sortează crescător după scor. Duplicatele se prind cu o amprentă perceptuală de 64 de biți, care rezistă la recomprimare și tăiere ușoară.

07

Autoritatea potrivită, verificată de mână

Catalogul de autorități — primărie, preturi de sector, poliție, inspectorat de mediu — a fost completat copiind fiecare e-mail, telefon și adresă de pe site-ul oficial al instituției. Unde un e-mail nu a putut fi confirmat pe o pagină oficială, câmpul a rămas gol, cu motivul notat. Nimic nu s-a completat din memorie sau din agregatoare.

Date și funcționare

Ce intră în sistem. Ce trebuie verificat.

Datele personale nu ajung în public — la nivel de bază de date
Numărul de înmatriculare, fețele, datele raportorului și coordonatele exacte nu apar niciodată în proiecțiile publice. Ultima linie de apărare stă în cele două câmpuri libere pe care le scrie un moderator: publicarea e refuzată dacă textul conține un număr auto moldovenesc, un telefon, un e-mail sau un IDNP. Numele nu se caută cu expresii regulate — nu se pot detecta corect; rămân o regulă de moderare, spusă ca atare.
Poziția publică e generalizată
Dosarul are două coloane de locație: una exactă, privată, care pleacă spre autoritate, și una publică. Proiecția publică rotunjește coordonatele la trei zecimale — o celulă de aproximativ 111 pe 76 de metri la latitudinea Chișinăului. Suficient ca problema să fie găsibilă, insuficient ca o casă să fie arătată cu degetul.
Sistem închis — nimic nu pleacă la terți din browser
Nicio resursă, cerere sau redirecționare de la browserul cetățeanului către un host care nu e originea proprie: fără CDN-uri, fonturi externe, tile-uri de hartă la terți, geocodare externă, analytics, captcha extern sau embed-uri. Politica de securitate a conținutului livrată de site o spune public — `default-src 'self'`, fără nicio excepție de host — și oricine o poate citi cu o singură comandă.
Inteligența artificială e oprită implicit și sugerează, nu decide
Ajutorul automat pornește doar dacă steagul e exact `true` și cheia există; un steag singur înseamnă „oprit”, nu „pe jumătate pornit”. Modelul rulează într-un deployment din Uniunea Europeană, are un plafon de apeluri pe dosar, iar folosirea unui model din afara UE cere un steag separat și un document semnat. Nicio decizie automată fără confirmare umană — cerință din Legea 195/2024.
Estomparea automată a fețelor și plăcuțelor: nu, deocamdată, și de ce
Un detector local, fără serviciu extern, ar fi fost calea corectă. Aproape tot ce există gata antrenat pentru plăcuțe derivă din Ultralytics YOLO și e distribuit sub AGPL-3.0, ceea ce ar obliga la publicarea întregii aplicații sub aceeași licență. Singurii doi candidați cu licență curată nu sunt în formatul necesar și cer o conversie proprie. Am scris ce am căutat și de ce ne-am oprit, în loc să livrăm un detector cu licența în ceață.

De la explorare la implementare

Cum pregătim un proiect cu sesizari.md.

01

Stabilim circuitul

Ce categorii intră în domeniu, cine moderează, cine aprobă publicarea și către ce autoritate merge fiecare tip de faptă. Rutarea se sprijină pe un catalog de autorități verificat pe surse oficiale, nu pe presupuneri.

02

Configurăm poarta de publicare

Ce se maschează, cine confirmă, ce rămâne intern. Poarta e închisă implicit: dacă redactarea nu a fost aprobată, publicarea nu se poate face — nu ca politică scrisă, ci ca restricție în baza de date.

03

Verificăm termenele și răspunsurile

Trimitem un dosar de test, urmărim înregistrarea la autoritate și răspunsul oficial, și confirmăm că avertismentul de zi 25 și marcajul de întârziere apar când trebuie.

04

Testăm ce nu trebuie să se vadă

Înainte de orice lansare se rulează scenariul invers: un număr de înmatriculare scris intenționat într-un câmp public trebuie să blocheze publicarea, iar căutarea după el trebuie să întoarcă zero rezultate.

Întrebări care merită clarificate.

Numărul de înmatriculare din poza mea ajunge public?

Nu. Merge exclusiv în dosarul intern trimis autorității. În public nu apare nici în fotografie — fotografiile publice sunt doar derivate estompate și aprobate de un om — nici în text: publicarea e refuzată automat dacă un moderator scrie din obișnuință un număr auto, un telefon, un e-mail sau un IDNP într-un câmp public. Este diferența deliberată față de platforma civică precedentă din Moldova, care le publica deschis.

O sesizare publicată înseamnă că cineva a încălcat legea?

Nu. Înseamnă că o situație a fost documentată și, dacă a fost trimisă, că o autoritate a fost sesizată. Identificarea făptașului e treaba autorității, nu a platformei, iar articolul legal indicat lângă fiecare tip de faptă e orientativ și trebuie confirmat pe textul în vigoare. Sub cele 110 tipuri de fapte din catalog scrie exact asta.

Pot raporta anonim?

Da, și e opțiunea implicită — informare anonimă. Dar e cinstit să știi ce înseamnă: petițiile anonime nu se examinează, conform articolului 76 din Codul administrativ, deci nu curge termenul de 30 de zile și nu vine un răspuns oficial. Pentru asta trebuie pista de petiție semnată, în care te identifici față de autoritate. Platforma îți lasă alegerea și nu împinge identificarea ca fiind calea ușoară.

Se vede exact unde locuiesc, dacă raportez ceva de lângă casă?

Nu. Dosarul păstrează două locații: cea exactă, privată, care pleacă spre autoritate, și cea publică, rotunjită la trei zecimale — circa 111 pe 76 de metri la Chișinău. Pe hartă se vede zona, nu curtea.

Ce se încarcă în browserul meu de la alții?

Nimic. Fără Google Fonts, fără tile-uri de hartă de la terți, fără analytics, fără captcha extern, fără embed-uri. Poți verifica singur: antetul `content-security-policy` al site-ului spune `default-src 'self'` și nu numește niciun alt host. Este regula numărul unu a proiectului, nu o setare pe care o schimbă cineva într-o după-amiază.

Folosiți inteligență artificială pe fotografia mea?

Ajutorul automat există — citește din poză marca, culoarea și starea unui vehicul, propune un text de petiție, ajută la estompare — dar e oprit implicit, are un plafon de apeluri pe dosar și rulează pe un deployment din Uniunea Europeană. Un model din afara UE cere un steag separat și un document semnat. Și, indiferent ce spune modelul, nimic nu se publică fără ca un om să confirme.

Poate fi folosit de o primărie sau de o instituție?

Circuitul, categoriile, rutarea către autoritate și regulile de moderare se pot adapta. Ce nu presupunem automat este accesul la sisteme de stat: integrarea cu registrele publice sau cu sistemele de petiții ale unei instituții e o discuție separată, cu temeiul ei juridic. Ce oferim azi funcționează din exterior, prin canalul oficial de petiții al instituției.

A ajuns vreo sesizare la o autoritate prin platformă?

Nu încă. Conducta de transmitere — rutare, dosar, semnătură, trimitere, reîncercare, jurnal al fiecărei încercări — e construită și verificată, dar până acum a rulat doar în modul care arată exact ce s-ar trimite fără să trimită. Prima transmitere reală depinde de configurarea serverului de e-mail de producție. Spunem asta pentru că e diferența dintre o platformă care funcționează și una care a și fost folosită.

Exemplu ilustrativ

O mașină abandonată de luni de zile într-o curte

Un scenariu de utilizare, fără date de client sau rezultate comerciale atribuite.

Situația inițială

Cetățeanul fotografiază mașina, confirmă locul pe hartă, alege categoria „vehicul abandonat” și scrie ce se vede. Dacă sunt mai multe mașini, le adaugă în același dosar — până la zece.

Cum lucrează

Dosarul primește un scor din șapte criterii, cu lista concretă a ce lipsește. Ajutorul automat, dacă e pornit, citește marca, culoarea, tipul de caroserie și semnele de abandon din fotografie și propune paragraful administrativ; cetățeanul îl poate rescrie. Numărul de înmatriculare citit din poză intră în dosarul intern. Moderatorul verifică, aprobă estomparea fotografiei și publică; sistemul rutează dosarul către autoritatea competentă din catalog.

Rezultatul

Un dosar public cu titlu, poziție generalizată, fotografie estompată și stare urmăribilă, plus un dosar intern complet pentru autoritate. După trimitere, termenul de 30 de zile se numără singur, cu avertisment din ziua 25.

Ce este necesar:O descriere factuală și un loc confirmat. Pentru un răspuns oficial cu termen legal e nevoie de pista de petiție semnată — informarea anonimă nu se examinează. Articolul legal indicat lângă categorie e orientativ.

Posibilități de colaborare

sesizari.md, în contextul organizației tale.

Sesizări și relația cu publicul

Fluxuri de înregistrare, moderare și repartizare a sesizărilor, cu responsabilități clare și protejarea informațiilor personale înainte de publicare.

Companii private

Definim un pilot în jurul unui proces real: utilizatori, date, integrări, costuri și criterii de acceptare. Extinderea urmează după evaluarea rezultatului.

Instituții și companii de stat

Stabilim cerințele de accesibilitate, găzduire, protecție a datelor și interoperabilitate. Orice conexiune cu servicii AGE sau STISC necesită validarea eligibilității, accesului și aprobărilor.

Acestea sunt scenarii de adaptare, nu declarații despre contracte sau parteneriate existente. Funcțiile propuse se confirmă în domeniul de lucru al proiectului.

Discută un pilot

Parte dintr-un ecosistem.

Ce ai vrea să funcționeze mai bine?

Povestește-ne despre procesul tău. Împreună stabilim ce merită construit, ce putem conecta și cum verificăm rezultatul.

Hai să discutăm

sesizari.md — platforma civică, explicată · video în română, cu subtitrare și transcriere

Transcrierea completă

Astăzi, facem o prezentare a platformei sesizari.md și analizăm un proces fascinant, modul în care o banală fotografie a unei probleme urbane ajunge să se transforme, pas cu pas, într-un dosar oficial structurat juridic. Este o incursiune directă în culisele unui sistem care are un impact uriaș asupra spațiului public din jurul nostru. Deci, cum devine o fotografie de pe stradă un dosar oficial? Când cineva observă o neregulă în oraș, cum facem ca acea informație să producă un efect real? Ei bine, sistemul pe care îl disecăm astăzi acționează ca o punte. Preiau o simplă observație, genul de detaliu pe lângă care trecem zilnic, și o transformă într-o sesizare oficială către autorități. Foarte important de reținut încă de la început, platforma face asta fără să atribuie vreo vinovăție în prealabil. Este pur și simplu un instrument de raportare clar, obiectiv și foarte bine organizat. Pentru a înțelege exact cum funcționează lucrurile, analiza noastră va atinge 5 puncte cheie. Mai întâi, ce este mai exact această platformă, apoi traseul pas cu pas al unei sesizări, domeniile și tipurile de probleme acoperite, regulile stricte de confidențialitate și, în final, ce înseamnă cu adevărat acel autocolant pe care s-ar putea să-l vedem pe mașini. Să începem cu primul punct. Ce este sesizari.md? Și de ce se prezintă drept un instrument neutru? Misiunea centrală aduce o delimitare absolut fundamentală. Platforma structurează raportările pentru autorități, dar și aici e un mare dar, nu stabilește vinovăția și nu aplică sancțiuni. Practic, nu avem de a face cu un judecător sau cu un agent constatator, sistemul este un intermediar birocratic complet neutru. Preia datele brute din teren și le ambalează rigoros, exact în formatul legal cerut de o petiție oficială. Mergem mai departe la traseul unei sesizări. Cum ajunge informația din stradă direct pe masă autorităților? Totul se desfășoară în trei pași extrem de clari. Primul pas este raportarea propriu-zisă, o fotografie, marcarea locației pe hartă și o scurtă descriere neutra a faptei. Apoi se trece în culise. Aici, datele cu caracter personal sunt cenzurate, dosarul capătă forma legală adecvată și pleacă spre instituția competentă. Ultimul pas este cel care adaugă cu adevărat responsabilitate. Sistemul nu doar trimite mail-ul și uită de el, urmărește activ termenul legal de 30 de zile în care autoritatea este obligată să răspundă. Astfel, tot procesul devine trasabil și 100% transparent. Și un detaliu de securitate cu adevărat fascinant din culisele acestui flux este moderarea. Este extraordinar de strictă. Ca o fotografie să ajungă publică pe platformă, un om, nu un algoritm, trebuie să confirme manual redactarea, adică să verifice cu ochii lui că fețele și numerele de înmatriculare sunt complet blurate. Fără această validare umană, publicarea rămâne blocată definitiv. Ajungem la al treilea capitol. Domenii și tipuri de încălcări. Sau, mai bine zis, sfera de acțiune. Catalogul de probleme ce pot fi raportate este de-a dreptului vast. Vorbim de 110 tipuri specifice de încălcări împărțite în 17 domenii diferite. Putem da ca exemplu orice, de la mașini abandonate și gropi în asfalt până la construcții ridicate fără autorizație sau comerț stradal ilegal. Partea cea mai interesantă este că toate aceste 110 categorii sunt active și gata de preluare chiar în acest moment. Nu sunt doar niște funcții lăsate în așteptare pentru actualizări viitoare. Dar cum se poate gestiona eficient un munte de probleme atât de diverse? Soluția este un sistem inteligent de direcționare. O parcare pe trecerea de pietoni sau un act de vandalism pleacă instantaneu către poliție. Mizeria de pe spațiul verde sau o mașină uitată de ani de zile ajung direct pe masa primăriei. Și de altă parte, o deversare de substanțe toxice declanșează o alertă la inspectoratul de mediu. Această sortare automată e vitală. Garantează că informația lovește țința corectă din prima secundă, fără a se pierde prin hățișuri birocratice. Trecem acum la un aspect critic. Protecția datelor și confidențialitatea. Aici ne bazăm pe fapte, nu pe promisiuni. Orice instrument civic ridică automat semne de întrebare legate de viața privată. Platforma abordează asta printr-un zid de nepătruns între ce e public și ce e privat. Pe registrul public, la vedere, apar exclusiv date generale, categoria problemei, zona aproximativă și pozele blurate. În schimb, dosarul privat, cel care ajunge strict la autorități, conține locația exactă la metru, numerele de rematriculare și datele de contact ale persoanei care a făcut sesizarea. Aceste detalii critici rămân mereu invizibile pentru publicul larg. Există mecanisme foarte clare pentru a menține această siguranță. Pe lângă blurarea fețelor și plăcuțelor, site-ul refuză să folosească acele cookie-uri de urmărire care ne urmăresc de obicei pașii pe internet. Harta folosește o infrastructură proprie, deci niciun serviciu extern nu colectează date de navigare. Cel mai ingenios aspect este gestionarea identității. Persoana care raportează este anonimă pentru public, dar identitatea ei este comunicată autorităților. Acest lucru se întâmplă dintr-un motiv foarte simplu. Legea cere obligatoriu o identitate reală, pentru ca o petiție să fie analizată și soluționată. Și astfel ajungem la ultimul nostru punct. Semnificația autocolantului. Ce înseamnă de fapt acel sticker pe care îl vedem pe stradă? Acesta este probabil cel mai vizibil și cel mai des înțeles greșit element al întregului proces. Dacă apare un autocolant pe geamul unui vehicul, acesta este strict o notificare fizică. Ne spune pur și simplu că o problemă publică a fost semnalată, iar codul de pe el duce direct către pagina raportului online. Mesajul absolut esențial aici este că stickerul nu reprezintă o amendă, nu constată o contravenție. Aplicarea legii este și rămână de la cap la coadă în atribuțiile exclusive ale autorităților competente. Mai mult, pentru a păstra totul corect și echitabil, platforma oferă drectul la contestație. Oricine se consideră vizat pe nedrept poate cere o verificare suplimentară, timp în care dosarul este ascuns temporar din spațiul public. Iar autocolantul fizic, regulile platformei spun clar că trebuie înlăturat imediat la o simplă cerere. Este o plasă de siguranță excelentă pentru a evita orice tip de abuz. Când tragem linie, tot acest flux, incredibil de bine structurat, funcționează după o singură filozofie. Fapte despre cum tratăm ce ne dai nu promisiuni. Abordarea nu vin de garanții vagi, ci demonstrează concret și transparent, prin proceduri beton, că datele sunt protejate, iar sesizările ajung exact acolo unde trebuie pentru o soluționare conformă cu legea. Ceea ce ne lasă cu un gând final destul de provocator. Cum va schimba oare acest nivel de transparență relația pe care o avem cu orașele noastre? Atunci când orice mică observație de pe stradă poate fi canalizată rapid într-un proces guvernat de termene stricte și răspunsuri obligatorii, s-ar putea să asistăm la o trecere masivă de la o frustrare tăcută la o acțiune civică măsurabilă și de impact. Este un model care are tot potențialul să reconfigureze viitorul administrerii urbane. Până la următoarea analiză, toate cele bune! La revedere!