Relief
Pornim de la modele de elevație și date cartografice cu sursa documentată.
Produse Relieva
Orașe și modele 3D Prototip & cercetare
Un oraș pe care îl poți explora în profunzime.
Dezvoltăm reprezentări 3D ale orașului care combină relief, hărți și date despre spațiul construit. Direcția Relieva este actualizarea modelului prin observații din teren, ghidate de zonele în care apar schimbări.
Ce reprezintă straturile
Relieful oferă baza, clădirile descriu spațiul construit, iar observațiile indică locuri de verificat. Activează și dezactivează straturile.
Relieva
De la informație la lucru făcut.
Model urban
Construim o reprezentare navigabilă a clădirilor, traseelor și împrejurimilor.
Actualizare
Cercetăm colectarea de date din teren și modul în care observațiile satelitare pot prioritiza revizitarea.
Unde devine util.
Explorare 3D
Înțelegerea reliefului și a relației dintre clădiri, drumuri și teritoriu.
Planificare
Demonstrații pentru trasee, observare și documentarea schimbărilor.
Cercetare în teren
Prototipuri pentru legătura dintre observații locale și modelul digital.
Relieva este un proiect de cercetare și prototipare. Modelele pot include înălțimi estimate; nu reprezintă un releveu cadastral sau o flotă de roboți deja desfășurată.
Relieva în detaliu
Ce poți face cu acest proiect.
Relieva pune o întrebare simplă despre un oraș: unde poate urca ceva pe roți și unde nu. Chișinăul are 234 de metri între cel mai jos și cel mai înalt punct, iar asta decide dacă o livrare autonomă, un scaun cu rotile sau o rampă au unde să existe. Prototipul măsoară asta din date publice, nu din estimări.
Baza e Copernicus DEM GLO-30: două plăci de un grad citite din arhiva publică AWS Open Data, reproiectate în UTM zona 35N la 25 m pe pixel, cu panta calculată prin nucleul Horn 3×3 — aceeași metodă ca instrumentul standard din GDAL. Peste ea se așază geometria stradală și amprentele de clădiri din OpenStreetMap.
Fiecare bloc din pagină poartă un marcaj: măsurat, din surse sau propus. Distincția e necesară pentru că altfel toate afirmațiile ar suna la fel, iar cea care contează pentru un cumpărător e exact aceea care spune „asta încă nu există”.
Harta de pantă a municipiului
Suprafață analizată 555 km², nucleu urban 230 km². Distribuția pe patru benzi: 21,2% din nucleu sub 4% pantă (48,7 km²), 31,0% între 4 și 8% (71,3 km²), 23,4% între 8 și 12% (53,7 km²), 24,5% peste 12% (56,3 km²). Pragurile nu sunt alese estetic: 8,33% este rampa de accesibilitate 1:12, iar 12% este pragul peste care roboții de trotuar cotați la 10–15% nu mai urcă.
Panta reală a străzilor, nu a terenului
7.929 de tronsoane de stradă cu panta calculată individual, mediană 3,7%. Din 156 de străzi denumite mai lungi de 400 m, o singură stradă depășește 8% în medie. Concluzia răstoarnă intuiția: terenul e aspru, carosabilul nu — inginerii au trasat drumurile pe curbele de nivel.
Centrul în 3D, cu proveniența înălțimilor separată
9.506 amprente de clădiri din OpenStreetMap (instantaneu 02.07.2026), așezate pe cota de teren de sub fiecare. Dintre ele, 1.128 au înălțimea declarată în OSM; celelalte 8.378 sunt estimate din numărul de etaje × 3,2 m. Cele două categorii sunt colorate diferit în scenă, tocmai ca să nu se confunde măsurătoarea cu estimarea.
Vedere din ochii unui robot
O cameră la 65 cm deasupra trotuarului, plasată la coordonatele reale ale unei străzi din Chișinău, orientată pe direcția carosabilului, cu clădirile reale pe cotele reale. Scară 1:1, fără exagerare verticală — spre deosebire de scena de relief, unde exagerarea ×3,5 e scrisă sub imagine.
Imagine Sentinel cerută la încărcare
Trei straturi live din Copernicus pe o zonă fixă a Chișinăului: Sentinel-2 true color (10 m), Sentinel-2 sol expus / suprafață deranjată (10–20 m) și Sentinel-1 GRD VV radar (10 m, mod IW, polarizare DV, cu corecție de teren GAMMA0 și ortorectificare). Fereastra e ultimele 30 de zile.
Profil altimetric al orașului
O secțiune vest–est de 22,9 km prin centru, 300 de eșantioane, între 36,0 și 215,4 m. Modelul complet acoperă 23,4 × 25,05 km, cu relief între 24,0 și 257,6 m.
Date și funcționare
Ce intră în sistem. Ce trebuie verificat.
- Capcana care contează: GLO-30 este un model de suprafață
- Copernicus DEM GLO-30 e DSM, nu DTM — într-un cvartal dens întoarce cota acoperișului sau a coroanei copacului, nu a carosabilului. Nu dă nicio eroare; doar cifrele ies greșit. Concret, la construirea acestui proiect a produs o pantă de 13,5% pe Bulevardul Ștefan cel Mare, care e practic plat: două puncte la 30 m distanță, unul căzut pe o cornișă. Din același motiv, drumurile ieșeau median 13 m sub clădiri și dispăreau între blocuri în scena 3D.
- Ce am făcut cu ea, și ce am ales să nu ascundem
- Pentru geometria 3D se folosește un teren aproximat (filtru de minim pe fereastră de 5 px la 25 m/px, adică 125 m — mai lată decât un cvartal, deci clădirile încetează să fie teren, dar terasele supraviețuiesc). Statisticile publicate rămân însă pe DSM-ul brut, și pagina spune asta: pentru că modelul include clădirile și coroanele, în cvartalele dense panta iese mai mare decât e în realitate pe carosabil. Cifra de 52,2% teren sub 8% pantă e deci un prag de jos, nu unul optimist.
- Panta se măsoară pe bază lungă
- Două vârfuri consecutive dintr-o linie OpenStreetMap pot fi la 4 metri unul de altul — sub celula de 25 m a rasterului. A le diferenția înseamnă a măsura zgomotul rasterului, nu drumul. De aceea gradientul se calculează pe o fereastră care caută înainte și înapoi până la o distanță fixă, și returnează zero dacă baza rămâne sub 8 m.
- Măsurat, din surse, propus — trei lucruri diferite
- Măsurat: relieful, panta, profilul, geometria clădirilor pe teren. Din surse: amprentele și geometria stradală OpenStreetMap, cu atribuirea contributorilor și licența ODbL. Propus: bucla de rescanare prin flote de curieri, roboții, dronele, harta de accesibilitate. Ilustrația de rover explică un concept; nu e dovada unui echipament livrat.
- Cota Copernicus dictează arhitectura
- Zona de interes a stratului satelitar e fixă, nu aleasă de vizitator — exact ca să limiteze cât din alocația de 30.000 de unități de procesare pe lună poate cheltui traficul. Peste asta, răspunsul se cache-uiește 6 ore la origine și 24 de ore în CDN, cu revalidare în fundal o săptămână. Scena satelitară se schimbă oricum la câteva zile, nu la câteva minute.
- Actualitatea datelor OSM
- Geometria stradală e din instantaneul 06.05.2026, amprentele de clădiri din 02.07.2026. Acoperirea și actualitatea OpenStreetMap diferă de la o zonă la alta; nu e un registru cadastral și nu poate fi tratat ca atare.
De la explorare la implementare
Cum pregătim un proiect cu Relieva.
1. Alegem teritoriul și întrebarea
Un oraș, un sector, un traseu. Întrebarea trebuie să fie una care se decide pe pantă: unde poate circula un dispozitiv, unde e nevoie de rampă, ce traseu are cel mai mic urcuș cumulat.
2. Verificăm acoperirea înainte de ofertă
Copernicus DEM GLO-30 acoperă global la 30 m, dar acoperirea și calitatea OpenStreetMap variază mult. Se verifică densitatea amprentelor și a geometriei stradale în zona cerută înainte să promitem un rezultat.
3. Construim straturile din sursă
Reproiectare în UTM-ul zonei, pantă Horn 3×3, izolinii, profil, teren filtrat pentru geometrie. Pentru fiecare cifră publicată se păstrează metoda și baza pe care a fost calculată — DSM brut sau teren filtrat — pentru că amestecarea lor face rezultatul incoerent.
4. Un pilot, dacă e vorba de colectare în teren
Orice colectare de imagine în oraș începe cu ce se estompează la sursă (fețe, numere de înmatriculare), ce se păstrează (geometria derivată) și o evaluare de impact înainte de prima cameră montată. Legea 195/2024 privind protecția datelor se aplică din 23 august 2026.
Întrebări care merită clarificate.
De unde vine relieful și cât de precis e?
Copernicus DEM GLO-30, luat din arhiva publică AWS Open Data — două plăci de un grad, reproiectate în UTM 35N la 25 m pe pixel. Rezoluția nativă e de 30 m, deci o celulă acoperă cam o jumătate de cvartal. Vede terase, versanți și fundul văii; nu vede bordura, rampa sau groapa.
Modelul de elevație e DSM sau DTM, și de ce contează?
E DSM — model de suprafață. Asta înseamnă că în cvartalele dense întoarce cota acoperișului sau a coroanei copacului, nu a carosabilului. Contează pentru că e o capcană tăcută: nimic nu dă eroare, doar cifrele ies greșit. Ne-a dat 13,5% pantă pe Bulevardul Ștefan cel Mare, care e plat, pentru că un punct a căzut pe o cornișă. Rezolvarea pentru geometrie e un filtru de minim pe 125 m; pentru statisticile publicate am ales să rămânem pe DSM brut și să spunem în pagină că cifra de 52,2% e un prag de jos.
Înălțimile clădirilor sunt măsurate sau ghicite?
Din 9.506 clădiri, 1.128 au înălțimea declarată în OpenStreetMap. Celelalte 8.378 sunt estimate din numărul de etaje înmulțit cu 3,2 m. În scenă cele două categorii au culori diferite, exact ca să se vadă care e care. Cota terenului de sub fiecare clădire vine din modelul de elevație, nu din estimare.
E o hartă cadastrală? Pot să o folosesc la un dosar?
Nu. Nu are precizia și nici statutul juridic al unei măsurători autorizate — geometria vine din OpenStreetMap, care e o hartă colaborativă, iar elevația dintr-un model global la 30 m. Ce oferă e context: pantă, relief, volum urban, într-o formă în care se pot lua decizii de planificare sau de zonare a unui serviciu, urmate de verificare în teren acolo unde contează.
Roboții voștri circulă deja prin oraș?
Nu. Nu există flotă, nu există senzori montați și nu există buclă de rescanare. Sunt marcate „propus” în pagină, alături de harta de accesibilitate. Ce există azi e stratul de măsurători din date publice și scena care le arată. Un pilot real ar cere hardware verificat, trasee evaluate, condiții de operare aprobate și regulile de protecție a datelor stabilite înainte de prima cameră.
Imaginea satelitară e reală sau o ilustrație?
Reală și cerută la încărcare. Serverul cere de la Copernicus un raster Sentinel-2 L2A true color la 10 m pentru zona Chișinăului, pe o fereastră de 30 de zile, cu filtru de 40% nori, și îl întoarce cu antetele care spun exact ce produs e și ce interval acoperă. Există și un strat Sentinel-1 radar, care trece prin nori. Nu e imagine live: Sentinel-2 revine peste același loc la câteva zile.
Se poate face pentru alt oraș?
Modelul de elevație acoperă global, deci partea de relief și pantă se reface aproape identic oriunde. Ce se schimbă e OpenStreetMap: în orașe cu amprente de clădiri puține, scena 3D și panta pe stradă ies subțiri. Acoperirea se verifică înainte de ofertă, nu după.
Exemplu ilustrativ
Unde poate exista un serviciu de livrare pe trotuar în Chișinău
Un scenariu de utilizare, fără date de client sau rezultate comerciale atribuite.
Situația inițială
Un operator vrea să știe în ce sectoare merită să pornească livrarea cu dispozitiv autonom și unde nu are rost să încerce.
Cum lucrează
Se calculează panta pe nucleul urban din Copernicus DEM GLO-30 (Horn 3×3, 25 m) și se clasifică în patru benzi la 4%, 8,33% și 12%. Separat se calculează panta longitudinală a fiecărui tronson de stradă din OpenStreetMap, pe bază lungă, ca să nu se măsoare zgomotul rasterului. Cele două straturi se suprapun.
Rezultatul
52,2% din nucleul urban stă sub 8% pantă, dar rezultatul util nu e procentul — e forma lui. Zonele grele se adună pe versanții dintre terase, în timp ce platourile și fundul văii rămân practicabile. Asta transformă „52%” într-un plan de zonare: zonele de serviciu se trasează pe terasă, nu pe rază de kilometri. Și, separat, carosabilul e mult mai blând decât terenul — mediana pantei străzilor e 3,7%, iar din 156 de străzi denumite peste 400 m doar una trece de 8% în medie.
Ce este necesar:Un instantaneu OpenStreetMap cu acoperire decentă a geometriei stradale în zona vizată. Rezultatul e o hartă de fezabilitate, nu un traseu certificat: orice rută pentru un dispozitiv autonom trebuie verificată în teren, pentru că modelul nu vede borduri, rampe sau obstacole.
Posibilități de colaborare
Relieva, în contextul organizației tale.
Planificare în context geografic
Modele și straturi geografice pentru explorarea teritoriului și discutarea scenariilor. Datele estimate se disting de măsurătorile verificate.
Companii private
Definim un pilot în jurul unui proces real: utilizatori, date, integrări, costuri și criterii de acceptare. Extinderea urmează după evaluarea rezultatului.
Instituții și companii de stat
Stabilim cerințele de accesibilitate, găzduire, protecție a datelor și interoperabilitate. Orice conexiune cu servicii AGE sau STISC necesită validarea eligibilității, accesului și aprobărilor.
Acestea sunt scenarii de adaptare, nu declarații despre contracte sau parteneriate existente. Funcțiile propuse se confirmă în domeniul de lucru al proiectului.
Discută un pilotPrivim și dincolo de hartă.
Vezi cum folosim observațiile Copernicus și cum explorăm orbitele sateliților.
Parte dintr-un ecosistem.
Inteligență geospațială
FlowMind
FlowMind organizează hărți, surse publice și produse Copernicus într-un spațiu de analiză.
Implementare specializatăPlatformă civică
sesizari.md
sesizari.md organizează sesizările despre spațiul public: loc, categorie, descriere și materiale relevante.
Platformă publicăInteracțiune vizuală & agenți
World Agent
World Agent este un demonstrator pentru interacțiunea în limbaj natural cu o scenă vizuală.
Demonstrator de cercetareCe ai vrea să funcționeze mai bine?
Povestește-ne despre procesul tău. Împreună stabilim ce merită construit, ce putem conecta și cum verificăm rezultatul.